Parohia "Sfânta Vineri" Colentina, situată pe Strada Gherghiței, nr. 3, sector 2, București, face parte din Biserica Ortodoxă Română, Mitropolia Munteniei și Dobrogei, Arihepiscopia Bucureștilor, Protopopiatul Sector II Capitală, și este o comunitate creștin-ortodoxă cu o istorie bogată, dedicată promovării valorilor spirituale și culturale românești. Înființată pentru a oferi sprijin duhovnicesc enoriașilor, Parohia contribuie activ la dezvoltarea comunității locale și lucrează cu dedicare pentru a aduce oamenii împreună în numele credinței și al solidarității. Slujitorii Parohiei îi învață pe credincioși dreapta credință prin predică, difuzarea de pliante, cateheză, pelerinaje, înființarea la nivelul parohiei a unui departament pentru tineret, invitarea tinerilor la conferințe pe teme de actualitate creștină și alte activități.

Hramul bisericii este "Sfânta Cuvioasă Parascheva".

Biserica Ortodoxă Română este comunitatea creștinilor ortodocși, clerici, monahi si mireni, constituiți canonic în parohii si mânăstiri din eparhiile Patriei Române aflate în interiorul și în afara granițelor României, care mărturisesc pe Dumnezeu în Sfânta Treime, Tatăl, Fiul și Duhul Sânt, pe temeiul Sfintei Scripturi și al Sfintei Tradiții și participă la viața Bisericii prin aceleași Sfinte Taine, slujbe liturgice și rânduieli canonice.

Parohia Sfânta Vineri Colentina

Șirul preoților slujitori

Alexandru Marinescu (paroh 1944), Dionisie Gogoașă (paroh 1945-1947), Gheorghe Ionescu (paroh 1 septembrie 1947-1971), Constantin Ispir,  Anatolie Zarea (1973-2000, paroh 1975-1980 ), Constantin Dumitrescu (la parohie din 1970, paroh din 1 iulie 1971 - pana in 1975), Emilian Vintilescu (32 de ani de slujire la această parohie 1978-2010 ), Vasile Pop (2004-2008), Liviu Stoina (2009 paroh din 2010 - până în august 2013), Gheorghe Petre ( 2010-2024 ), diacon Ovidiu-Cătalin Robu (2010-2015), Alexandru Stuparu (preot paroh din august 2013 - până în prezent), diacon Nicușor Tache (din 2015 până în prezent), Bogdan Stancu (preot co-slujitor din 2024 până în prezent).

Cântăreți și epitropi de seamă: Cântărețul Gheorghe Costache a înfrumusețat sfintele slujbe de aici timp de 54 de ani. A fost cântăreț și la Catedrala Patriarhală.

În curtea bisericii, se găsesc mormintele a doi preoți ce au slujit la această parohie: Gheorghe Ionescu și Constantin Dumitrescu.

                     Sfinte

                    moaște

Parohia deține o părticică din moaștele Sfântului Apostol Andrei, pe care a primit-o în luna ianuarie anul 2015, de la Monseniorul Angelo Cairati, din regiunea Milano, Italia și o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Ambrozie al Milanului primite in anul 2016, donate de către Monseniorul Giordano Ronchi prin Părintele Vasile Alexandru Barbolovici, preot paroh la Parohia Română Greco-Catolică San Rocco din Venezia Mestre, prin implicarea și cu sprijinul domnului Vasile Muraru, consilier al parohiei noastre.

Pisania bisericii ce se află în interior, pe un stâlp din partea stângă a naosului, face cunoscută istoria pe care o are acest locaș de închinare : “spre aducere aminte …. ridicatu-s-a această sfîntă biserică lîngă râul Colentinei cu cheltuiala bunilor enoriași, începută fiind de organele parohiale cu rîvna preotului Dionisie Gogoașă și terminată în vremea păstoririi vrednicului preot iconom stavrofor Gheorghe Ionescu".

Pe o Evanghelie, ediția septembrie 1941, semnează Episcopul-Vicar Pavel Ploieșteanu. „La 25. IV. 1948 s-a deschis Capela „Cuvioasa Parascheva” și găsim următoarele nume: Pr. Dionisie Gogoașă, Pr. Alexandru Ionescu, Dc. Evghenie Dascălu și a fost hirotonit preot Bucur Nedelcu, pe seama parohiei Goștinu II-Vlașca, s-au acordat distincții preoților Dionisie Gogoașă și Gh. Ionescu.”

Baroneasa Emma Nicholson și-a lăsat numele pe Evanghelia nouă a bisericii, cu prilejul unei cununii oficiate pe data de 7 iulie 2007.

„În ziua de 22 luna iunie anul 1947 s-a turnat temelia acestui sfânt locaș, cu hramul Cuv. Paraschiva în timpul Î.P.S. Patriarh Nicodim cu cheltuiala enoriașilor parohiei și cu strădania epitropiei și a consiliului parohial, paroh fiind Pr. D. Gogoașă, și s-a sfințit în ziua de 25 aprilie 1948 paroh fiind Pr. Gh. N. Ionescu, epitropi și consilieri fiind: Gheorghe Oprescu, Grigore Andriță, Traian Zamfirescu, Gheorghe Tănase, Ilarie Renghea, Ion Marian, Oprea Banciu, Ilie Dănete, Dumitru Stancu, Constantin Protopopescu, Scarlat Nițescu, Ion Stoica, Iuliu Sușter, Petre Gâlmeanu, Stelian Cruțescu, Ion Pimniceru, Constantin Stanciu, Petre Petrescu, Ion Zamfir, Ion Drăgușin, Constantin Iliescu, Gheorghe Predescu.”

Despre alcătuirea constructivă și pictura bisericii

Biserica are formă de cruce, cu două turle bine echilibrate în exterior. Pe frontispiciul bisericii o rozetă pictată a luat locul unui ceasornic rotund care le arăta cândva ora exactă enoriașilor. Tot aici, în anul 1983, au fost pictați în mozaic Sfinții Apostoli Petru și Pavel, precum și Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea acestui sfânt locaș. Ușile de la intrare sunt confecționate în anul 2008, din lemn de stejar, sculptate cu motive florale creștine, deasupra având un medalion reprezentând-o pe Maica Domnului. În interior, biserica are cinci arcade, un cafas sprijinit pe peretele interior al pridvorului și o traversă din șină de tren pusă pentru consolidare în anul 1982 cu prilejul retencuirii bisericii, care a suferit deteriorări din cauza condițiilor meteorologice și a cutremurului din 1977. Tot atunci s-au efectuat o serie de lucrări precum: retencuirea bisericii la interior și exterior, refacerea instalației electrice și ventilației, înlocuirea tablei de pe acoperiș, tencuirea turlelor la exterior, completarea mobilierului și inzestrarea cu odoare, împrejmuirea cu gard din șipcă de fier. Mobilierul este din stejar lustruit maron, cu raze sculptate în lemn, evidențiate în relief, iar pardoseala este din parchet metric din lemn de fag.

În anii 1982-1983 biserica a fost înzestrată cu o frumoasă pictură în tehnica ulei de pictorul Ioan Moroșan, în timpul păstorii preotului Emilian Vintilescu, prin jertfa credincioșilor parohiei și a organelor parohiale în frunte cu vrednicul cîntăreț Gheorghe Costache și cu cheltuiala enoriașilor.

Sfințirea lucrărilor de renovare și a picturii din anul 1983 s-a facut de un sobor de preoți și diaconi, in fruntea căruia s-a aflat protoiereu Nicola Nicolae.

"Binecuvintează doamne, pe toți osîrduitorii și împodobitorii casei tale. ”

Înființarea Parohiei și construirea primei biserici

Parohia „Sfânta Vineri Colentina” își începe existența într-o casă particulară de pe strada Zamfir Marcu nr. 11, pusă la dispoziția enoriașilor de către Gheorghe Tănase, un credincios cu o familie numeroasă. Parohia a purtat la început numele de „Andronache II”, fiind înființată la cererea credincioșilor, în număr de 2.000 de suflete, ce locuiau în perimetrul străzilor Oituz, Regina Maria, Regele Ferdinand și șoseaua Gherghiței, până la linia C.F.R. După 3 ani, în anul 1946, Comitetul Parohial a solicitat să-i fie atribuit de către Primăria Orașului Colentina, un teren de 1.580 mp aflat între strada Gherghiței, colț cu strada General Berthelot, pentru a construi o biserică. La data de 26 august 1946, prin Decizia Nr. 88, Primăria pune la dispoziția Parohiei terenul pentru construirea unui locaș de închinare. În anul 1947 începe construirea bisericii, pe cheltuiala enoriașilor. Lucrările au fost începute de preotul Dionisie Gogoașă și terminate de preotul Gheorghe Ionescu.

Târnosirea s-a săvârșit de către vrednicul de pomenire ÎPS Patriarhul Teoctist, pe vremea când era episcop-vicar patriarhal, în Duminica Mironosițelor a anului 1958, în fața unui măreț Sobor sub conducerea preotului Alexandru Ionescu, vicar mitropolitan și a arhimandritului Silvan Nistor de la Școala de Cântăreți de la Căldărușani.

În partea dreaptă a bisericii, în exterior, pe o placă de marmură citim:

Istoric

Despre Cartierul Colentina

Despre originea numelui cartierului sunt vehiculate două ipoteze. Potrivit celei dintâi, etimologia ar fi una populară, Colentina însemnând „colea-n tină”, adică în noroi sau în mlaștină. Până în anul 1933, se găseau aici numeroase mlaștini, ulterior asanate. A doua ipoteză prezintă Colentina ca fiind un loc de instrucție militară, locul unde se crede că Mircea cel Bătrân i-a învins pe turci într-o bătălie. Pentru o perioadă de timp, zona a purtat numele de „Colintina”. La 1 decembrie 1943, Primăria Orașului București a declarat comuna suburbană Colentina oraș de reședință de categoria I, cu numele de „Orașul Colentina”. În anul 1950, Orașul Colentina a fost încorporat Municipiului București.

Icoane din Biserica Parohiei Sf. Vineri

Strada Gherghiței Nr. 3, București,

Sector 2, Cod poștal 022512

Mobil: 0740.161.312

parohiasfvinericolentina@gmail.com

parohia-sfanta-vineri-colentina.ro     

Copyright 2024-2025